Din articol veți afla ce este de fapt apa dură. Se vorbește mult despre ea, se spune că apa dură are un impact negativ asupra instalațiilor de încălzire, provoacă depuneri calcaroase – ceea ce face ca încălzirea noastră să devină mai puțin eficientă și să consume mai mult combustibil. Apa dură costă mult – pentru că plătim facturi mai mari. De asemenea, distruge și alte articole de uz casnic – cum ar fi mașinile de spălat, ceainicele, espressoarele, elementele de armatură ale dușurilor etc.
Dar ce este de fapt? De unde provine fenomenul apei dure? Este această problemă prezentă peste tot? Ce impact are apa dură asupra sănătății umane? Care este duritatea apei în România și în țările vecine? Vom răspunde la cea mai importantă întrebare în acest context – cum să înmuiam apa – cum să eliminăm duritatea apei?
✅ Conceptul de apă dură înseamnă că în apă se găsește un exces de magneziu și calciu, plus fier și mangan. Aceste nume de elemente care sună „sănătos” dacă sunt prezente în concentrații excesive în apă – avem de-a face cu apă dură.
☑️ Intrând în detalii – avem 2 tipuri de duritate a apei – carbonată (adică temporară – care poate fi eliminată relativ ușor) și necarbonată (adică permanentă, cu care este mai greu de gestionat), dar pentru nevoile noastre de analiză superficială, să ne oprim aici.
În esență, în natură, apa dură este un fenomen natural, deoarece provine din interiorul pământului și poate fi saturată cu diverse minerale.
Care ar trebui să fie duritatea apei în casă? Desigur, există standarde adecvate, despre care vom discuta mai jos.
Desigur, se poate determina gradul de duritate al apei, adică este o caracteristică care poate apărea în diferite grade de intensitate.
Disponibil
Disponibil
Standardele europene și românești acceptă că duritatea apei în rețeaua de apă trebuie să fie între 60 și 500 mg CaCO3 pe litru. Aceasta înseamnă că aceasta este recomandarea pentru apa utilizată în țara noastră, dar nu înseamnă că aceste standarde nu sunt depășite. Adesea sunt depășite atât în apa din surse proprii, cât și în apa din rețelele de apă.
✅ În plus – după părerea multora, chiar și o duritate mult mai mică decât limita – adică 500 mg CaCO3/l – afectează în mod negativ electrocasnicele sau elementele instalațiilor de apă din casă. Vorbim aici despre impactul economic al apei dure, în contextul influenței asupra îmbătrânirii electrocasnicelor – deoarece în ceea ce privește sănătatea, apa dură nu este probabil dăunătoare, deși provoacă la unele persoane sensibile uscăciunea pielii și a părului (în general, deși este considerată nepotrivită pentru igienă, nu este considerată dăunătoare).
☑️ Pe piața comercială se pot cumpăra teste pentru duritatea apei, sunt destul de ușor de găsit pe internet și nu sunt foarte scumpe. O opțiune mai scumpă, dar mai fiabilă, este testarea apei într-un laborator specializat.
Majoritatea teritoriilor României sunt afectate de apă dură. În multe regiuni ale țării, în special acolo unde apa provine din surse subterane, duritatea acesteia este ridicată datorită prezenței mineralelor precum calciu și magneziu.
Conform datelor disponibile:
Harta apei dure pentru România este foarte nefavorabilă, se poate spune că este extrem de nefavorabilă. Nu este însă pe deplin adevărat – deoarece în alte țări ale Europei situația este similară, aceeași problemă cu apa dură o au germanii, francezii, polonezii, cehii sau olandezii. Într-o situație mai bună sunt, în principiu, doar scandinavii.
Analiza noastră va fi subiectivă și se va concentra asupra problemei instalațiilor de încălzire centrală sau a apei calde menajere, precum și asupra impactului acesteia asupra electrocasnicelor care folosesc apă. Cea mai mare problemă aici este depunerea depozitelor calcaroase. Acesta este un fenomen cunoscut de toți, nu doar de instalatori. Chimic vorbind, este vorba despre carbonatul de calciu și magneziu, care provoacă depunerea unui sediment specific. L-am întâlnit de mai multe ori.
Cu toții ne amintim reclamele vechi la pudre de spălat, care promiteau protejarea mașinii de spălat împotriva depozitelor calcaroase, în care un specialist arăta cum arată elementele mașinii de spălat cu depuneri de calcar, sugerând cumpărarea Calgonului. Din păcate, reclama este parțial adevărată, deoarece calcarul se poate depune într-adevăr în mare măsură pe tamburul mașinii de spălat și, în cele din urmă, o poate deteriora. Același lucru se întâmplă și cu alte dispozitive.
✅ De asemenea, apa dură are un impact foarte negativ asupra durabilității mașinii de spălat vase, a fierului de călcat, a espressoarelor sau a oricărui alt dispozitiv care are contact regulat sau constant cu apa. În special, adesea găsim calcar pe fundul ceainicului electric.
Practic, fiecare element al instalației se îmbătrânește în timp, iar viteza de depunere a calcarului determină adesea viteza de îmbătrânire a componentelor încălzirii centrale și a apei calde menajere.
✅ Cel mai important dispozitiv care ar trebui protejat împotriva depozitelor calcaroase este centrala termică. Depunerile se pot depune pe pereții acesteia, lucru de care majoritatea dintre noi nu suntem conștienți. Problema se manifestă abia după un timp, dar, de obicei, atunci când sursa de căldură se defectează. O problemă minoră – dacă se întâmplă vara, cea mai mare problemă apare atunci când se întâmplă în mijlocul iernii severe. În mod realist, în țara noastră (ținând cont de duritatea apei), ar fi recomandabil, așa cum mulți producători de centrale își informează deja clienții – să înmuie apa pentru a prelungi durata de viață a centralei.
☑️ Este important de menționat că instalațiile în care centralele funcționează la temperaturi mai ridicate sunt mai expuse la depunerile de calcar. Apa dură are tendința de a depune mai mult sediment atunci când este încălzită. Se consideră că fenomenul de depunere a calcarului crește semnificativ atunci când apa din instalație atinge deja o temperatură de 35 sau 40 de grade Celsius – ceea ce face ca practic fiecare instalație de încălzire să fie expusă (cu excepția instalațiilor de încălzire prin pardoseală, care funcționează sub 30-35oC). Cu toate acestea, cu cât temperatura de funcționare a sursei de căldură este mai mare – cu atât mai repede progresează problema.
✅ Problema apei dure și a depozitelor calcaroase poate afecta la fel de mult pompele de căldură. Acestea sunt, teoretic, la fel de predispuse la depunerea de calcar ca și centralele, cu diferența că adesea funcționează cu sisteme de încălzire prin pardoseală și funcționează la temperaturi mai scăzute, ceea ce, în contextul celor menționate mai sus, are importanță.
Disponibil
Disponibil
O altă problemă este depunerea de calcar în instalație – adică depunerea de calcar pe țevi, ceea ce reduce secțiunea transversală și debitul acestora. Astfel de instalații cu depuneri de calcar se caracterizează printr-un consum mai mare de energie termică – ceea ce se traduce direct în costuri mai mari de încălzire.
✅ Se estimează că costurile de încălzire pot fi cu 30-40% mai mari în comparație cu o instalație perfect sănătoasă, deși, în realitate, pentru un astfel de efect trebuie să așteptăm, nu se va întâmpla în 3-4 sezoane.
✅ Este deosebit de periculosă depunerea de calcar în instalațiile de încălzire prin pardoseală. Având în vedere că sistemul de încălzire prin pardoseală se bazează pe țevi PEX cu secțiune transversală îngustă – în cazul depunerilor de calcar, eficiența acestuia scade semnificativ. S-ar putea ca unele părți ale casei să fie subîncălzite sau podeaua în anumite locuri să nu fie caldă. Acesta este încă un motiv pentru care încălzirea prin pardoseală ar trebui proiectată pentru a funcționa la o temperatură a mediului de 28-35oC (conform școlii general acceptate) – deoarece acest lucru limitează formarea calcarului.
❌ Utilizarea unei temperaturi de 40-45oC pentru încălzirea prin pardoseală, așa cum unii încă preferă, poate fi, așadar, nu doar nepotrivită pentru sănătatea umană – ci și pentru sănătatea instalației în sine.
☑️ Încălzirea prin pardoseală, având în vedere necesitatea de a o proteja împotriva depozitelor calcaroase, ar trebui să fie întotdeauna într-un circuit închis, sub presiune. Cu siguranță nu ar trebui să fie într-un circuit deschis, unde apa este expusă oxidării (și formării depozitelor calcaroase).
Fotografia arată depunerile calcaroase din interiorul unei țevi a unui vechi sistem de încălzire, care a fost înlocuit cu unul nou după mulți ani. Permite înțelegerea ușoară a motivului pentru care țevile cu depuneri calcaroase ale încălzirii centrale nu cedează căldura corespunzător, de ce fluxul de agent termic este împiedicat – și, în cele din urmă, de ce apa dură și depunerile calcaroase duc la facturi mai mari la încălzire. Desigur, fotografia prezintă un caz extrem, un astfel de strat de calcar s-a format de-a lungul anilor. Cu toate acestea, orice strat mai mic de depuneri calcaroase are, de asemenea, un impact negativ asupra sistemelor de încălzire.
✅ Un alt dispozitiv destul de costisitor, care cu siguranță pierde o parte semnificativă din eficiență, și probabil ne-ar plăcea să fie invers - este Sterilizatorul UV pentru dezinfectarea apei potabile, care apare din ce în ce mai des în casele din România. Dispozitivul este foarte des întâlnit la persoanele care folosesc surse proprii de apă (unde dezinfectarea apei este necesară din cauza riscului mai mare de contaminare cu E-Coli), dar și la cei care folosesc rețele de apă. După ani de utilizare, piatra poate chiar să deterioreze camera de reacție din oțel a sterilizatorului (deși, să fim sinceri, vorbim mai degrabă despre zonele critice, cum ar fi sudurile, proeminențele sudate, valvele sau zonele unde stratul de oțel este mai subțire). Acest tip de problemă poate apărea doar după câțiva ani (cu excepția cazului în care dispozitivul este fabricat din oțel de calitate inferioară) - trebuie să avem în vedere faptul că depunerile se acumulează și pe tubul de cuarț, care acoperă direct becul UV-C care emite raze ultraviolete. În acest fel, nu putem conta pe o eficiență de 100% a dispozitivului, iar noi am investit bani în el dintr-un motiv anume. Verificați lămpile UV pentru sterilizare disponibile în oferta noastră.
Disponibil
Disponibil
✅ Schimbătoarele de căldură - atât boilerele, cât și rezervoarele și dispozitivele cu plăci sunt produse foarte expuse. Acest lucru se aplică în special boilerele și rezervoarele - dar mai ales schimbătoarele de căldură cu plăci (dacă un astfel de dispozitiv este prezent în sistem). Acestea sunt construite din plăci extrem de subțiri (chiar și de 0,25 mm grosime), așa că este ușor de imaginat ce se poate întâmpla cu un astfel de material atunci când este afectat de piatră. Eficiența schimbătoarelor de căldură în transferul termic se bazează pe faptul că acestea au o anumită suprafață de schimb termic (creată tocmai de plăci). Mărimea acesteia influențează direct eficiența dispozitivului.
✅ Trebuie avut în vedere că, chiar dacă nu apare o scurgere în schimbătorul de căldură - acea parte a suprafeței plăcilor care este acoperită cu piatră - nu participă la transferul de căldură. Este ca și cum suprafața schimbătorului s-ar micșora în timp, astfel încât eficiența acestuia scade din cauza depunerilor de piatră. În faza finală - poate apărea o scurgere în interiorul dispozitivului sau în partea exterioară. Este recomandat să se instaleze filtre împotriva apei dure înainte de schimbător - dar, desigur, acest lucru nu va proteja complet schimbătorul - mai ales dacă locuim într-o regiune cu apă dură. Un schimbător de căldură afectat de piatră - funcționează adesea foarte puțin eficient, ceea ce poate duce la o încălzire insuficientă a locuinței și/sau la creșterea costurilor de încălzire în sezon (deoarece sursa de căldură, cum ar fi centrala sau pompa de căldură, trebuie să funcționeze mai intens). Producătorii schimbătoarelor de căldură pentru cazane pe gaz exclud, de obicei, din garanție daunele cauzate de depunerile de piatră, considerându-le defecte de exploatare care nu sunt acoperite de garanție.
☑️ Pentru a prelungi durata de viață a schimbătorului de căldură cu plăci în sistemul de încălzire centrală, se folosesc uneori produse de curățare a schimbătorului - adică de eliminare a depunerilor de piatră. Cel mai des se folosesc preparate numite decalcarifiante. Eficiența lor nu este întotdeauna satisfăcătoare - dacă depunerile de piatră sunt deja destul de mari.
Disponibil
Disponibil
✅ Dacă locuiești într-o regiune cu apă dură (marea majoritate a țării noastre se află în zone cu apă dură sau foarte dură), acest lucru te poate afecta. Doar mai puțin de 10% din suprafața noastră are apă suficient de moale încât să nu aibă un impact real asupra îmbătrânirii instalației noastre sau a electrocasnicelor care folosesc apă.
Cum să elimini duritatea apei este o întrebare pe care și-o pun mulți oameni - desigur, tehnologia de astăzi cunoaște soluții adecvate, mai ieftine și mai scumpe. În acest domeniu, interesant este faptul că soluțiile mai scumpe nu sunt întotdeauna mai eficiente în eliminarea durității apei.
✅ La intrarea apei poate fi instalat un dispozitiv numit softener de apă. Acesta funcționează pe principiul unui strat care înlocuiește ionii de calciu și magneziu - care provoacă piatra. Aceste dispozitive sunt practic fără întreținere. Prin instalarea lor la intrarea în casă, poți trata apa și proteja întreaga instalație - dar există și versiuni mai mici care pot fi instalate în fața unui dispozitiv specific, cum ar fi o mașină de cafea.
✅ Desigur, achiziționarea unui softener de apă tradițional este un cost, pentru mulți încă o cheltuială mare - în jur de 2500-4500 de lei. Costul unui filtru de curgere împotriva apei dure în tehnologia IPSE - este un cost mai mic - în jur de 600-700 de lei, cu rezultate excelente în prevenirea depunerilor de piatră. Întrebarea este dacă merită, având în vedere că apa dură nu este un pericol direct pentru sănătate. Este dificil de găsit cifre credibile.
Desigur, nu se poate determina cât de repede îmbătrânesc dispozitivele noastre în mod natural și câte sezoane ar putea funcționa mai mult dacă am avea apă moale. Pare însă rezonabil ca în zonele cu apă dură și foarte dură acest lucru să fie justificat. În zonele cu apă neutră - lăsăm întrebarea deschisă, deși nu este exclus. În concluzie, ce câștigăm:
Aceasta este evaluarea noastră subiectivă. Lăsăm opinia la latitudinea dumneavoastră.
Cum funcționează tratarea apei cu radiații UVC? Cum funcționează lămpile UV pentru apă?
Este dezinfectarea apei cu adevărat necesară și de ce folosim radiații UV?
Istoria dezinfectării apei cu radiații UV – o inovație nouă sau o invenție veche?
Merită utilizarea lămpilor UV pentru piscină? Dezinfectarea apei din piscină cu radiații UV?
Subdimensionarea schimbătorului de căldură – ce înseamnă în practică?
